Una dintre metodele pe care mămicile le aplică atunci când vor să-şi adoarmă bebeluşii este să le ofere un exemplu edificator… se prefac că dorm.
Însă cum bebeluşii sunt isteţi încă de mici, ei se prind repede ca totul este o glumă şi încearcă să atragă atenţia mamelor în cele mai inedite moduri.
O mamă din Texas, SUA, a dorit să surprindă pe camera video năstruşniciile fiicei ei care nu poate fi convinsă să mai doarmă puţin nici chiar dacă mama ei îi oferă imaginea perfectă.
Micuţa se tot învârte în pat în jurul mamei, explorând cu mânuţele ei mici chipul acesteia.
În fiecare dimineaţă după ce îşi ia porţia de hrană, fetiţa din aceste imagini ar trebui să mai doarmă puţin împreună cu mama ei.
Însă micuţa nici nu vrea să audă de aşa ceva şi face tot posibilul să nu-şi lase mama să doarmă.
Filmuleţul ne oferă o notă de drăgălăşenie şi amuzament iar titlul lui exprimă cu fidelitate mesajul imaginilor prezentate.
Orice bebeluş aflat într-un spaţiu generos va reacţiona la fel ca această micuţă care îşi mângâie mama, o alintă cum ştie mai bine sau îşi foloseşte degeţelele pentru a-i atinge ochii, gura sau nasul. Cât este de adorabilă!
Citeste si:
Unul dintre copiii din peștera din Thailanda a ajuns erou. El i-a ghidat pe scafandri
Unul dintre cei 12 băieţi salvaţi din peşteră din Thailanda, la începutul săptămânii, a ajuns erou.
Pentru că era singurul din grup care ştia engleză, copilul a reuşit să comunice cu echipele de scafandri şi să îi ajute în operaţiune.
Băiatul provine dintr-o familie de imigranţi şi după cum spun profesorii lui este un elev model.
Adul Sam-on, un băiat de 14 ani, este unul dintre cei mai buni jucători ai echipei de fotbal “Mistreţii sălbatici”.
Din momentul în care grupul a fost descoperit de cei doi scafandri britanici, şi până la final el a transmis mesajele salvatorilor către colegii lui.
Însă Adun nu a avut o copilărie prea uşoară. A ajuns în Tailanda ca imigrant din ţară vecină, Myanmar, dintr-o zonă cunoscută pentru insurgența militară şi numărul mare de traficanţi de droguri.
David McKenzie, corespondent CNN: “Graniţa cu Myanmarul este chiar acolo, în centrul oraşului. Ca atâţia copii din Myanmar, Adul a trebuit să fugă şi să caute refugiu în Thailanda”.
Acum, colegii şi prietenii spun că îl aşteaptă cu nerăbdare să joace din nou fotbal.
O altă poveste impresionantă este aceea a medicului australian Richard Harris, membru al echipei de salvatori care a ieşit ulimul din peşteră. Tatăl lui a murit la puţin timp după ce operaţiunea de salvare a luat sfârşit.
Andrew Pierce, șef echipă australiană: “Harry a pus pe primul loc misiunea de salvare, a avut grijă de toţi cei de acolo şi de colegii lui, iar acum trebuie să aibă linişte pentru a înţelege tot ceea ce s-a întâmplat.
Încercaţi să vă imaginaţi cum e să fii epuizat fizic şi psihic, după ce ai participat la o asemenea operaţiune, iar atunci când eşti la pământ să afli asemena veşti despre tatăl tău, care îţi e şi cel mai bun prieten.”
După cum povesteşte tatăl unuia dintre băieţi, cei 13 au ajuns în peştera cu gândul să stea acolo.. o singură oră, într-o plimbare după antrenament.
Însă ploile au inundat grota şi cei 12 copii şi antrenorul au rămas aproape două săptămâni şi jumătate.
