Citeste si:

Tu știi ce conține untul pe care îl cumperi? Unele produse nu sunt deloc ce par

Untul este unul dintre cele mai cumpărate produse de pe piața românească. Un studiu realizat de Infocons a relevat faptul că unele produse de pe rafturile magazinelor nu sunt deloc ceea ce par. 

Dintotdeauna untul a reprezentat grăsimea de origine animală cea mai recomandată de nutriționiști în lista alimentelor de consumat zilnic, mai ales atunci când este vorba de un organism tânăr, cum este cel al copiilor. Dar te-ai întrebat vreodată ce conține el?

Studiul Infocons a analizat etichetele a 39 de produse de tip unt de la următorii producători: Albalact, Auchan, Covalact SA, SC Koliba SRL, Dorna Lactate SA, SC Lacto Food SRL, Metro Cash&Carry Romania SRL, Friesland Campina Romania SA, Mega Image SRL, SC Sole Mizo Romania SRL, SC Prodlacta SA, SC Romania Hypermarche SA, Kaufland, SC Carmo-Lact Prod SRL, SC Simultan SRL si SC Unicarm SRL.

Iată câteva informații despre untul pe care îl cumpărăm:

• Cantitatea de proteine regăsită în produse este între 0.2g și 6g
• Cantitatea de grăsimi din produsele studiate s-a situat între 40 și 82.5 grame
• Cantitatea de acizi grași saturați din produsele studiate s-a situat între 4 și 58.8g.
• Cantitatea de glucide regăsită în produsele studiate s-a situat între 0 și 1.6 grame. Marea majoritate a acesteia a fost reprezentată de zaharurile din glucide.
• Cantitatea de zaharuri regăsită în produsele studiate s-a situat între 0 și 1g.
• Sarea este prezentă în mod natural în lapte, unul din ingredientele principale ale untului. Cu toate acestea, valorile înscrise pe etichetă se situează numai între 0 și 2g.
• 48% din produse au avut înscrisă pe etichetă țara de proveniență a laptelui.
• 66% din produse au avut înscrisă pe etichetă originea animală a laptelui.
• 79% din produse au specificat pe etichetă procesul termic în urma căruia au fost obținute produsele.

După analizarea datelor, Sorin Mierlea, președinte InfoCons, avertizează că multe produse de tip unt care se regăsesc pe rafturi nu sunt deloc ceea ce par.

„Unt pe pâine, în prăjituri, în diferite foietaje, putem chiar prăji cu unt. Folosim untul aproape zilnic, dar știm că nu tot untul este la fel, avem diferite branduri, ambalaje, culori, însă ne-am gândit vreodată că pe lângă toate aceste diferențe, inclusiv produsul este diferit? Aici nu discutăm doar de grăsime, ci și de proteine, glucide, acizi grași saturați sau sare. Trebuie să fim atenți pentru că, mai ales în ultima perioadă, au apărut diferite produse care seamănă, din punct de vedere al ambalajului și al poziționării în raft cu untul, dar sunt de fapt paste tartinabile”, a declarat Mierlea.

Citeste si:

Un român venit din Italia a rămas la graniţă fără maşina de 25.000 de euro. Ce a păţit la vamă

Un român venit din Italia a rămas la graniţă fără maşina de 25.000 de euro. S-a întâmplat la Punctul de Trecere a Frontierei Naidăș – județul Caraș-Severin, unde poliţiştii au descoperit că maşina condusă de român era dată în urmărire de autorităţile italiene.

Concret, sâmbătă, 14 iulie, românul în vârstă de 46 de ani a ajuns la Punctul de Trecere a Frontierei Naidăș,  județul Caraș-Severin, pentru efectuarea formalităţilor de control la frontieră un cetățean român. Poliţiştii au descoperit că maşina condusă de român, maca Mercedes, în valoare de 25.000 de euro, figurează ca fiind bun căutat pentru confiscare. Alerta a fost introdusă de autorităţile din Italia, în luna mai a anului 2017.

Luat la întrebări de poliţiştii de frontieră, românul, domicilat în judeţul Dâmboviţa, le-a spus că a cumpărat maşina în luna decembrie anul 2016, de la o persoană ale cărei date de identitate nu le cunoaște. Acesta a mai spus că nu ştia faptul că autoturismul este căutat de autorități.

Poliţiştii de frontieră au confiscat maşina Mercedes la sediul Sectorului  Poliţiei de Frontieră Naidăș, urmând ca la definitivarea cercetărilor să fie luate  măsurile legale.

Un caz similar a avut loc în luna mai, la Punctul de Trecere a Frontierei Borș. Atunci, un român care se întorcea tot din Italia a rămas fără maşina de 4.000 de euro la graniţă. Poliţiştii de la frontieră au descoperit că autoturismul, marca Audi A3, condus de cetăţeanul român, era căutat de autorităţile din Italia.

Citeste si:

OAMENI ȘI BULDOZERE. Un serial Libertatea despre ce se întâmplă acum cu romii din Italia

Zeci de mii de oameni așteaptă, în aceste zile, să le dărâme cineva casele cu buldozerul. Se întâmplă în Italia și li se întâmplă romilor plecați acolo, indiferent de țara din care vin. Și sunt deja 10 ani de când, în Italia, se demolează tabere de romi, fie că sunt legale sau ilegale. A fost o pauză de câțiva ani, însă ministrul de Interne italian, Matteo Salvini, a repornit asaltul asupra minorităților rome. Vrea să facă un recensământ etnic pentru ca, mai apoi, să scape de tot de romii veniți de peste hotare, nu și de cei italieni. 

Subiectul a fost tratat prea puțin în presa internațională, iar în România, abia dacă au apărut informații despre drama prin care trec zeci de mii de oameni. Căci nu ar trebui să conteze etnia sau naționalitatea lor, ci doar faptul că sunt oameni asupriți din cauza identității culturale, după un model pe care l-am mai văzut în istorie.

Libertatea și-a propus ca, în perioada următoare, să vorbească despre ‘pogromul secolului XXI’, așa cum îl numesc activiștii pentru drepturile omului și care amintesc de Holocaust, dar despre care, până acum, aproape că doar ei au vorbit.

Jurnaliștii Libertatea au discutat cu oameni care trăiesc în aceste tabere  din Italia, pe care acum Guvernul le dărâmă cu buldozerul, și au aflat poveștile lor și cum încearcă să își crească și educe copiii printre dărâmături. În definitiv, ce fel de cetățeni vor fi copiii de azi, izgoniți și agresați psihologic, uneori chiar fizic?

Veți afla și povestea celor care se luptă în numele lor pentru a-i salva și pentru a le oferi șansa de a se integra în societate, un drept prea des încălcat.

Libertatea vrea să afle și de ce nimeni nu a reacționat atât la nivel international, cât și național, pentru a condamna ce se întâmplă în acest moment în Italia, mai ales că nu este prima oară când romii, una dintre cele mai discriminate și dezavantajate comunități din Europa, trec printr-o astfel de situație.

Fie că vorbim despre Italia lui Silvio Berlusconi, care a vrut amprentarea tuturor romilor și a început distrugerea taberelor lor, despre Franța lui Nicolas Sarkozy, care a deportat zeci de mii de romi în 2010, sau, din nou, despre Italia în versiunea lui Matteo Salvini, care vrea să îi înregistreze și deporteze pe toți romii din țară, această minoritate a fost sistematic discriminată, iar împotriva ei s-au luat doar măsuri agresive.

Planurile de pe hârtie ale Uniunii Europene, de a sprijini integrarea romilor, au rămas doar atât – planuri pe hârtie.

Se închid, poate, prea des ochii și am ajuns să normalizăm o discriminare care s-a transformat în fenomen.

Ce se întâmplă în acest moment în Italia, de ce nu reacționează instituțiile europene și nici cele românești, de ce s-a ajuns aici și ce soluții există, veți vedea în zilele următoare, în Libertatea.